PFAS, „substanțele chimice eterne” din tigăile antiaderente, ambalajele alimentare și țesăturile rezistente la pete, se găsesc în sângele aproape tuturor oamenilor. Pe 5 noiembrie 2026, Journal of Clinical Oncology a publicat o amplă analiză a National Institutes of Health (NIH) din SUA, realizată pe aproape 3.900 de femei: cele cu cele mai mari niveluri în sânge ale a două PFAS mai vechi, PFOA și PFOS, au avut o frecvență mai mare a cancerului mamar cu receptori estrogenici negativi, o formă mai agresivă a bolii. Riscul general de cancer mamar nu s-a modificat. Iată ce a descoperit studiul, ce nu demonstrează și dacă merită să-i cereți medicului un test de sânge pentru PFAS.
Ce sunt PFAS și de ce se află în sângele nostru?
PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilate) sunt o familie de mii de substanțe chimice create de om, folosite din anii 1950 pentru că resping apa, grăsimile și petele și rezistă la căldură. Se degradează extrem de lent, se acumulează în organism și pot rămâne acolo ani de zile. Expunerea are loc mai ales prin apa potabilă, alimente și ambalaje alimentare, praful din casă și unele produse de consum.
În 2023, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a clasificat PFOA drept cancerigen pentru om (Grupa 1) și PFOS drept posibil cancerigen (Grupa 2B). Până acum, studiile despre PFAS și cancerul mamar dăduseră rezultate contradictorii, în parte pentru că puține analizau separat subtipurile de cancer mamar.
Ce a măsurat studiul NIH
Cercetătorii de la National Institute of Environmental Health Sciences (NIEHS) au folosit Sister Study, care a înrolat 50.884 de femei cu vârste între 35 și 74 de ani din Statele Unite și Puerto Rico între 2003 și 2009. Niciuna nu avea cancer mamar la înrolare, dar fiecare avea o soră diagnosticată cu această boală și fiecare a dat o probă de sânge la început.
- 1.609 femei care au dezvoltat ulterior cancer mamar au fost comparate cu 2.269 de femei alese aleatoriu din cohortă.
- Șaptesprezece PFAS au fost măsurate prin spectrometrie de masă de înaltă rezoluție în plasma recoltată cu ani înainte de orice diagnostic.
- Rezultatele au fost analizate în funcție de tipul tumorii și ajustate pentru alți factori de risc și alte expuneri chimice.
- Echipa a combinat și șapte studii anterioare care măsuraseră PFAS în sânge înainte de diagnostic (o metaanaliză).
Ce arată rezultatele
Nu a existat o legătură clară între aceste substanțe și cancerul mamar în ansamblu. Semnalul s-a limitat la tumorile cu receptori estrogenici negativi (ER-negative), care nu depind de estrogen pentru a crește, tind să fie mai agresive și nu pot fi tratate cu terapie hormonală.
| Substanță | Comparație | Cancer mamar ER-negativ |
|---|---|---|
| PFOA | Cele mai mari vs. cele mai mici niveluri în sânge | Frecvență cu 67% mai mare |
| PFOS | Cele mai mari vs. cele mai mici niveluri în sânge | Frecvență cu 93% mai mare (aproape dublă) |
| Ambele | Toate cancerele mamare la un loc | Nicio asociere clară |
Analiza combinată a studiilor anterioare a indicat aceeași direcție, mai ales pentru PFOA. Aceste procente compară grupuri de femei; ele nu descriu șansa unei anumite femei de a face cancer mamar. Autorii sugerează că PFAS ar putea acționa pe căi nehormonale, cum ar fi modificări ale activității genelor sau ale sistemului imunitar, dar studiul nu a testat acest lucru.
Ce nu ne spune studiul
- Este un studiu observațional: arată o asociere, nu dovada că PFAS cauzează cancer mamar.
- Toate participantele aveau o soră cu cancer mamar, așa că rezultatele trebuie confirmate în alte grupuri, inclusiv la femeile afectate mai des de forma ER-negativă.
- Au fost evaluate doar PFAS mai vechi; substanțele de înlocuire mai noi nu au fost incluse.
- O singură măsurătoare din sânge reflectă expunerea din trecut și poate să nu corespundă expunerii de astăzi.
Ce analize pot monitoriza sau depista?
Cel mai util pas rămâne screeningul regulat pentru cancerul mamar. În SUA, U.S. Preventive Services Task Force recomandă o mamografie la fiecare 2 ani pentru femeile între 40 și 74 de ani. Femeilor cu un istoric familial important li se pot propune investigații imagistice mai devreme sau suplimentare.
Un test de sânge pentru PFAS este disponibil în unele laboratoare private, cu trimitere de la medic. În 2022, National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine (NASEM) a recomandat medicilor să-l ofere persoanelor probabil expuse puternic: anumite profesii, comunități cu contaminare documentată a apei sau locuințe din apropierea fabricilor de compuși fluorurați ori a bazelor militare. Rezultatul se exprimă ca suma a șapte PFAS în ser sau plasmă:
| Suma a 7 PFAS | Ce spune NASEM | Monitorizare propusă |
|---|---|---|
| Sub 2 ng/ml | Nu se așteaptă efecte adverse asupra sănătății | Îngrijire obișnuită |
| Între 2 și 20 ng/ml | Posibile efecte adverse, mai ales la grupurile sensibile | Reducerea expunerii; prioritate pentru screeningul colesterolului mărit, al hipertensiunii în sarcină și al cancerului mamar, în funcție de vârstă și factorii de risc |
| Peste 20 ng/ml | Risc mai mare de efecte adverse | Toate cele de mai sus, plus evaluarea funcției tiroidiene și verificarea semnelor de cancer renal și testicular și de colită ulcerativă |
Un nivel de PFAS vă spune ceva despre expunerea din trecut, nu dacă veți face cancer, și nu există niciun tratament aprobat pentru eliminarea PFAS din organism. De aceea contează analizele de sânge uzuale din coloana de monitorizare:
- Profilul lipidic: mai multe PFAS sunt asociate cu un colesterol mai mare.
- TSH: o primă verificare a funcției tiroidiene.
- Probele hepatice și probele renale: ficatul și rinichii se numără printre organele monitorizate după o expunere puternică.
- CA 15-3: un marker tumoral folosit pentru urmărirea cancerului mamar deja tratat, niciodată pentru depistare.
Progrese recente în cercetare
Două metaanalize publicate în 2026, fiecare reunind zeci de studii anterioare, au găsit cel mult o legătură slabă, la limita semnificației, între PFAS și cancerul mamar în ansamblu. Pe înțelesul tuturor, PFAS nu par să crească prea mult riscul general de cancer mamar. Studiul NIH se potrivește cu această imagine și aduce ceva nou: separând tipurile de tumori, sugerează că riscul ar putea fi concentrat în cancerele ER-negative, o formă cu puțini factori de risc cunoscuți care pot fi preveniți. Pentru dumneavoastră, asta înseamnă că reducerea expunerii la PFAS este un pas rezonabil de prevenție, nu un motiv de panică.
Pașii practici includ verificarea informațiilor despre calitatea apei de la operatorul local de apă, folosirea unui filtru de apă certificat dacă apa este afectată, înlocuirea vaselor antiaderente uzate, evitarea încălzirii alimentelor în plastic sau în ambalaje rezistente la grăsimi și reducerea prafului din casă cu o cârpă umedă și un aspirator cu filtru HEPA.
Când să mergeți la medic
- Un nodul nou în sân sau în axilă, piele încrețită ca o coajă de portocală, modificări ale mamelonului sau secreții: programați-vă imediat, fără să așteptați următoarea mamografie.
- Mai multe rude cu cancer mamar sau ovarian: întrebați dacă un consult genetic sau un screening mai timpuriu are sens pentru dumneavoastră.
- Expunere puternică cunoscută la PFAS la locul de muncă sau din apă contaminată: spuneți-i medicului de familie, care poate decide dacă un test de sânge pentru PFAS și analizele de monitorizare sunt utile.
- În caz de urgență medicală, sunați la 112.
Glosar
- PFAS: substanțe per- și polifluoroalchilate, o familie mare de substanțe create de om, foarte persistente, numite „substanțe chimice eterne”.
- PFOA: acid perfluorooctanoic, un PFAS vechi clasificat de IARC drept cancerigen pentru om.
- PFOS: acid perfluorooctansulfonic, un PFAS vechi clasificat de IARC drept posibil cancerigen.
- Cancer mamar ER-negativ: o tumoră ale cărei celule nu au receptori pentru estrogen, deci nu răspunde la terapia hormonală.
- ng/ml: nanograme pe mililitru, unitatea în care se exprimă nivelurile de PFAS în sânge.
- Studiu observațional: cercetare care urmărește persoane fără a interveni; poate arăta legături, dar nu poate dovedi cauza și efectul.
- Metaanaliză: o metodă statistică ce combină rezultatele mai multor studii despre aceeași întrebare.
Întrebări frecvente
Cauzează substanțele chimice eterne cancer mamar?
Studiul NIH nu a găsit nicio legătură cu cancerul mamar în ansamblu. A asociat nivelurile mari de PFOA și PFOS cu o frecvență mai mare a unui subtip, cancerul mamar ER-negativ. Este o asociere care trebuie încă confirmată, nu o dovadă de cauzalitate.
Pot face un test de sânge pentru PFAS?
Da. Unele laboratoare private oferă testarea PFAS cu trimitere de la medic. Ghidul National Academies recomandă oferirea testului mai ales persoanelor cu antecedente de expunere puternică; pentru majoritatea oamenilor, rezultatul nu schimbă îngrijirea medicală.
Care este nivelul normal de PFAS în sânge?
Nu există un nivel „normal”, deoarece aproape toată lumea are puțin PFAS. NASEM folosește suma a șapte PFAS: sub 2 ng/ml nu se așteaptă efecte adverse; peste 20 ng/ml se recomandă o monitorizare mai atentă.
Cum se elimină PFAS din organism?
Nu există niciun tratament dovedit. Nivelurile scad lent, pe parcursul mai multor ani, după ce expunerea se reduce. Produsele detox vândute online nu și-au dovedit eficiența.
Ar trebui să încep mamografiile mai devreme din cauza PFAS?
Vârsta de începere a screeningului depinde de vârsta și istoricul familial, nu de expunerea la PFAS. Dacă aveți un istoric familial important, discutați cu medicul despre un plan de screening personalizat.
Surse
- Chang CJ, Pullella K, Keil AP, et al. Per- and Polyfluoroalkyl Substance Exposure and Breast Cancer Incidence in the Sister Study. J Clin Oncol. 2026. DOI: 10.1200/JCO-26-00318
- National Institutes of Health. Two "forever chemicals" associated with higher risk of aggressive breast cancer in NIH analysis. 5 noiembrie 2026
- The ASCO Post. Two forever chemicals associated with higher risk of ER-negative breast cancer. Noiembrie 2026
- National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine. New report calls for expanded PFAS testing for people with history of elevated exposure. Iulie 2022
- National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine. Guidance on PFAS Exposure, Testing, and Clinical Follow-Up. 2022. DOI: 10.17226/26156
- Zahm S, Bonde JP, Chiu WA, et al. Carcinogenicity of perfluorooctanoic acid and perfluorooctanesulfonic acid. Lancet Oncol. 2024;25:16-17. DOI: 10.1016/S1470-2045(23)00622-8
- Shen HY, Jin MH, Wu ZC, et al. Per- and polyfluoroalkyl substances and the risk of thyroid and breast cancer: evidence from a meta-analysis and computational toxicology. Toxicol Appl Pharmacol. 2026;514:117933. DOI: 10.1016/j.taap.2026.117933
- Li S, Rene ER, Lu P, Ma W. Organ-specific carcinogenic risk heterogeneity of perfluorooctanoic acid exposure. J Hazard Mater. 2026;514:142831. DOI: 10.1016/j.jhazmat.2026.142831
- U.S. Preventive Services Task Force. Breast Cancer: Screening. Aprilie 2024
- U.S. Environmental Protection Agency. Per- and Polyfluoroalkyl Substances (PFAS) in drinking water
Lecturi suplimentare
- Cancerul mamar: simptome, diagnostic și tratament
- Ghidurile de screening pentru cancerul mamar în 2026
- Antigenul tumoral CA 15-3 pe înțeles
- Profilul lipidic: ce înseamnă rezultatele
- Analiza hormonului tiroidian TSH
- Expunerea la cadmiu: test de urină sau de sânge
Înțelegeți-vă propriile analize de sânge cu AI DiagMe
Aveți rezultate pentru profil lipidic, TSH sau probe hepatice? Încărcați analizele de sânge în AI DiagMe și primiți în câteva minute o explicație clară și personalizată pentru fiecare valoare, ca să vă pregătiți întrebările pentru medic.
